4 Tipuri de stupi folositi in tara noastra

   4 Tipuri de stupi folositi in tara noastra

 

   tipuri de stupi Albinele îşi stabilesc adăpostul, în mod natural, în scorburi de copaci, crăpături de stânci, stîlpi, poduri sau în alte locuri care le oferă protecţie împotriva interperiilor. Încă din vechime, omul a adus albinele în preajma locuinţei sale, încercând astfel să valorifice produsele oferite de albine, în special mierea şi ceara. Stupii sunt construcţii din lemn sau poliuretan făcute de om pentru adăpostirea albinelor în vederea exploatării economice a acestora. La început albinele au fost adăpostite în stupi simpli (trunchiuri de copaci scobite, coşniţe), în care nu era posibilă intervenţia omului, fagurii erau ficşi, nu se puteau lua, extrage mierea şi refolosi. Acum se folosesc stupi sistematici, cu rame mobile, ce fac posibilă intervenţia omului în cuib şi folosirea raţională a tuturor produselor apicole.

   În practica apicolă sunt folosite mai tipuri de stupi. La noi în ţară, cei mai folosiţi stupi sistematici sunt:

1.Stupul vertical

   
 stup verticalAcest tip de stup valorifica la maxim comportamentul natural al albinelor, adica dezvoltarea coloniei pe verticala, asa cum se intampla si in salbaticie, cand albinele folosesc scorburile pentru a-si construi cuibul. In cazul acestui stup rezervele de hrana, mierea, nectarul si polenul sunt depozitate in partea superioara, iar puietul este crescut in partea inferioara.

    Ramele pot fi suprapuse pe mai multe randuri in interiorul aceluiasi nivel sau pot fi suprapuse cutiile componente. Ramele pot fi dispuse atat pe pat rece (adica perpendicular pe peretele unde se afla urdinisul), cat si pe pat cald (paralel cu peretele urdinisului).
In general acest tip de stup contine 10 sau 12 rame Dadant. Elementele componente ale stupului sunt independente unele fata de celelalte, iar in timpul transportului sunt fixate cu ajutorul unor tije metalice.
    Pe langa ramele pe care albinele isi cresc puietul, acest stup are in partea superioara asa numitele magazii, niste rame mai mici, in care este depozitata exclusiv numai miere.
Urdinisul acestui stup poate fi amplasat atat pe latura lunga, cat si pe cea scurta. Fundul stupului poate fi fix sau mobil, insa se foloseste pe ambele fetei, astfel ca marimea urdinisului poate fi mai mare vara si mai mica iarna. In cazul acestui stup, scandura de zbor poate fi folosita pentru a inchide urdinisul, deoarece este detasabila.
    Forma acestui stup este aproape patrata. La interior se gasesc niste falturi care permit suspendarea ramelor, iar podisorul este reversibil.
     Avantajele acestui stup sunt date de productia marita de miere, datorita faptului ca in acesta albinele au conditii asemanatoare celor din mediul lor natural. Pe de alta parte, la acest stup se pot adauga magazii suplimentare, fapt care duce la cresterea productivitatii.
In acelasi timp, acest tip de stup, datorita faptului ca are rame separate pentru puiet si miere, prezinta avantajul calitatii ridicate a mierii care este depozitata astfel, fata de mierea produsa in stupii orizontali.
Totodata, in timpul recoltarii mierii, familia de albine este foarte putin perturbata, iar accesul la miere este mai facil.
     Un alt avantaj oferit de acest tip de stup este dat de faptul ca faciliteza si favorizeaza formarea ciorchinelui (ghemului) de iernat (albinele se agata unele de altele, formand o sfera sau un ciorchine urias din corpurile lor, fapt care le ajuta sa isi pastreze caldura pe timpul iernii) si din acest motiv, primavara, albinele incep mai rapid sa isi construiasca fagurii.
Acest tip de stup este indicat mai ales pentru apicultura pastorala, deoarece permite preluarea separata a magazinelor de miere de pe corp si chiar transportul lor separat. In acelasi timp ofera posibilitatea de a obtine miere de inalta calitate si in acelasi timp separata pe tipuri de sortimente in functie de flora de provenienta.
    Dezavantajele acestui tip de stup sunt: necesita mai multa atentie si vizitarea sa mai deasa in timpul culesului; albinele din acest tip de stup sunt mai predispuse roirii; iarna trebuie avut grija sa se furnizeze hrana albinelor, deoarece acestea depoziteaza mierea numai in magaziile situate in partea superioara a stupului, pe cand ele se refugiaza in partea de jos si se poate ajunge la situatii in care albinele sunt atat de epuizate incat nu mai reusesc sa ajunga la hrana si pot muri, chiar daca mierea este atat de aproape de ele.

2.Stupul orizontal

   stup orizontal  Stupul orizontal are capacitate de pana la 20 de rame si poate adaposti doua familii, caz in care se va folosi separatorul. Ramele din stup sunt asezate pe pat rece, adica perpendicular pe latura unde se afla urdinisul.
Fundul acestui tip de stup este solidar cu corpul, iar urdinisul se afla pe una dintre laturile lungi ale stupului. Aerisirile se afla pe latura scurta a capacului si pot fi acoperite cu plasa de sarma.
     Avantajele acestui tip de stup sunt date de faptul ca acesta este usor de folosit si intretinut, din acest motiv fiind indicat pentru apicultorii incepatori sau pentru cei care se ocupa de apicultura din hobby si pasiune, insa nu isi castiga existenta din cresterea albinelor.
Acest tip de stup este si foarte simplu de construit si asigura conditii foarte bune pentru albine, chiar si pe timpul iernii. De asemenea beneficiaza de un sistem de ventilatie foarte bun si are o capacitate mare.
    Dezavantajele acestui tip de stup sunt date in principal de faptul ca are o greutate mare si este dificil de mutat, nerecomandandu-se utilizarea sa in cazul in care doriti sa faceti stuparit pastoral. Pe de alta parte, consuma mai mult timp pentru intretinere si curatare, mai ales pe timpul iernii, cand este foarte greoaie curatarea fundului stupului.     Un alt dezavantaj este dat si de faptul ca nu se poate mari capacitatea sa, nu se poate extinde stupul, iar asta inseamna ca daca populatia se dezvolta foarte mult va oferi numai un spatiu limitat, fapt care va duce inerent si la scaderea productiei si randamentului, dar si la roirea albinelor.
    Un alt dezavantaj legat de acest model de stup este dat de faptul ca fagurii cu miere sunt depozitati lateral, iar mierea nu are aceeasi calitate si puritate ca cea recoltata din stupii verticali, deoarece in unii faguri se gasesc larve si puiet. Mierea se maturizeaza mai greu, iar calitatea sa este inferioara celei din stupii verticali.

3.Stupul multietajat

    stup multietajatDespre acest model de stup as putea spune ca este unul destinat profesionistilor, apicultorilor care au deja multe cunostinte si experienta acumulata in domeniul apicol. Face parte din categoria stupilor verticali, insa are anumite particularitati. Unii apicultori folosesc o alta varianta a acestui stup si anume varianta de stup multietajat redus. Parerile sunt impartite si in acest caz, iar sugestia mea este sa incercati sa folositi acel tip de stup care se preteaza cel mai bine la conditiile climaterice din zona, dar si care va va conferi cea mai buna exploatare, raportat la nivelul de experienta pe care il detineti.
    La acest model de stup, toate partile componente sunt independente una fata de cealalta, ceea ce ii confera mai multa manevrabilitate, lasand posibilitatea de a adauga un corp sau mai multe, ceea ce ii extinde capacitatea, sau de a indeparta un corp, in functie de necesitati.
    Are o capacitate de 10 rame per corp, care sunt asezate pe pat rece, adica perpendicular pe peretele unde se afla urdinisul.
Fundul stupului este reversibil, iar corpul sau, asa cum spuneam, poate fi extins sau redus ca numar de componente, pentru a putea raspunde cat mai bine cerintelor si situatiilor. Un alt avantaj oferit de faptul ca partile sunt independente unele de celelalte este cel legat de curatarea stupului. Partile fiind detasabile pot fi indepartate si curatate rand pe rand, iar ramele nu mai trebuiesc manuite individual, ci pot fi manevrate direct cu corpul.
    Avantajele majore ale acestui stup sunt date de posibilitatea extinderii capacitatii sale si implicit de crestere a productiei. Mierea este de calitate superioara, deoarece ramele mici pot fi completate rapid de catre albine, insa in acelasi timp puteti fi siguri ca nu veti gasi puiet in fagurii de miere. Mai mult, se poate obtine miere diferita, in functie de flora de sezon.
Acest stup reda foarte bine conditiile naturale de trai ale albinelor, permitandu-le sa se dezvolte foarte bine, sa devina o familie puternica si crescand astfel si productia de miere. De asemenea, acest stup este foarte usor de transportat, fiind recomandat si pentru stuparitul pastoral.
Mai mult, in acelasi timp, acest model de stup se preteaza albinaritului intensiv, permite practicarea unei apiculturi moderne si este compatibil cu noile sisteme de extragere si prelucrare a mierii.
     Dezavantajul major rezida in faptul ca ghemul (ciorchinele) de iernare al albinelor nu este sferic, ci elipsoidal, ceea ce implica un consum mai mare de hrana pe perioada sezonului rece.

 

4.Stupul rotativ

 

   stup rotativ Stupul de construcţie special are cuibul rotativ. Este supraetajat şi permite o intervenţie de sus şi din spate. Magazia este separat de cuib. Cuibul se află în partea de jos şi are 9 rame speciale rotunde cu un diametru de 40 cm, construite în intrăgime din material plastic cu o suprafaţă laterală pe bucatăde 12,56 dm
    Ramele rotunde se rotesc cu un ax aflat în centrul acestora. Magaziile sunt stabile suprapuse pe cuibul rotativ, separate de acesta cu o gratie haneman şi prevăzute cu rame prafabricate din material plastic. Deasupra acestora se află spaţiu de refugiu prevăzut cu hrănitor.Pentru începători reduce riscurile, în stupine mari uşurează munca de înbarcare în con-tainere şi asigură astfel deplasarea rapidă.Stupul al cărui cuib este rotativ o technologie nouă, care asigură o productivitate mai bună şi o creştere a producţiei mai mare.
Stupul rotativ poate fi foloasit deopotrivăîn stupine mici sau mari staţionare sau în pastorare.

Dece rotim ramele?

    In perioada de iernare, in lipsa puietului, rezistă numai femelele varroa.Primavara, odata cu apariţia puietului de albine incepe să se inmulţească şi acarianul, dar ritmul estelent pină la apariţia primilor masculivarroa(care rezulta din ouale infecundate), cu care se vor reproduce.Aceştia au nevoie după eclozionare înca de 2-3 zile (uneori chiar şimai mult) să se hrăneasca pe albine adulte pentru a sematuriza în vederea reproducerii. Odată maturizat este capabil de reproducere şi in acest scop orientindu-se dupa miros, patrunde in celulea cu puiet unde larva arehrana suficientă şi urmează să fie sigilată de albine. În celula varroa patrunde sub larva,în hrana fluidă a acestea.Respiră cu ajutorul orificiilor din picoarepe pe care nu le scufundă.Consumă din hrana,pină aceasta se termină. În aceata perioada, larva de albine se dezvoltă normal si aparent este liniştit. Este interesant de observat că în faza urmatore acarianul devină agitat urmănd să desfăsoara un ritual, într-o ordine dinainte stabilita, necesară reproducerii. Îsi stabileste locul in celulă,apoi cu excrementele marceaza locul pepartea de sus a celulei unde se va retrage mai tîrziu. De aici va porni să se hrănească şi tot aici îşi va depune ouăle. Dupa marcarea locului porneşte sa-şi asigure hrana şi neputînd perfora prin inţepare membrana larvei,roade membrana asigurîndu-şi astfel o gaura prin care se va hrăni în continuare din corpul larvei înpreună cu acarienii ce vor ecloziona.La 8-16 ore după prima masă copioasă, se retrage în partea superioară a celulei, la locul marcat dinaintea depunerii ouălor( pe plafonulcelulei). De regulă aceasta fază se desfaşuară la sfîrsitul primei zilea dupa sigilarea celulei. O secreţie lipicioasa reţine ouăle de varroa pe peretele celulei. Porneşte dezvoltarea embrionară şi după 24-30 de ore se dezvoltă o larva cu 6 piciore. Larvele eclozionate se vor hrăni tot din corpul larvei de albine prin gaura pregatită de acarianul femela. Se hrănesc des, năpărlesc deasemenea foarte des pină se maturizează. Masculul in 6-7 zile femela în 8 zile, putandu-se împerechea înca in celula sigilată. După eclozionare albinei, masculul varroa şi femelele varroa nedezvoltate pier. Celula de albine lucrătoare este acoperită perioada de 12 zile. în aceasta perioada numărul acarienilor se dublează. In aceasta scurtă perioadă 1-2 femele varroa ajung la maturitate.
    Avantajele stupului rotativ ar fi urmatoarele:Puietul din cuib este despărţit complet de magazie; Albinele nu pot limita depunerea ouălor de către matcă; În ramele rotunde din cuib va fi puiet pînă la leaţul mamei; Rotirea cuibului împiedică roitul; Asigura dezvoltarea familiilor mai puternice; Reduce timpul necesar de revizuirea cuibului; Revizuirea cuibului este posibilă fără inlăturarea magaziei; Rotirea influenţează viaţa parazitului varoa.Dezorientează hrănirea şi înmulţirea astfel numărul acestora va scădea.Necesită tratamente medicamentoase mai puţine deci scade posibilitatea infestarii cu chimicale a mierii.Eliminarea fagurilor de ceară scade pericolul de chimizare a stupului. 
About the author: Claudiu Ionita
Sunt Claudiu si sunt pasionat de albine. Mai stii senzatia aceea de cand erai mic si te bucurai cand iti cumparau parintii o jucarie mult dorita, ca te jucai cu ea pana ii mai cadea o piesa, se lua culoarea sau se strica?? Eee, pai asa am inceput eu cu albinele. Acum 2 ani m-am gandit prima data cum as putea sa incep sa imi petrec timpul, ca un hobby, dar la un momendat sa imi aduca si ceva banuti. Ma uitam la televizor si am vazut un documentar despre albine(deja tata avea niste planuri pentru apicultura, dar nu era foarte hotarat, asa ca mai tanar fiind si mai hotarat, i-am furat putin ideea). Am inceput prin a ma uita la mai multe documentare, aveam la tara niste vecini care aveau stupi si brusc a inceput sa imi placa la tara si sa merg tot mai des. La putin timp mi-am luat 3 stupi, apoi am mai luat 2, i-am inmultit si am ajuns la 19(si nu am de gand sa ma opresc aici). M-am gandit ca trebuie sa impartasesc cu altii ceea ce am invatat atunci cand mi-am dat seama ca in fiecare zi astept sfarsitul saptamanii sa ma duc la tara si cand sunt la tara simt ca parca in loc de o secunda,trec 7.
One comment
  1. gabriel February 28, 2015 at 4:15 pm

    eu folosesc 2 tipuri de stupi……orizontali si verticali…….mai multi verticali decat orizontali (1/3 orizontali si 2/3 verticali), deoarece ma ajuta mult in toamna la organizarea rezervei de hrana…..extrag toate cat-urile de la verticali, si fac necesarul pt iernare, si pe urma scot ramele de miere de la orizontali, dupa ce i-am organizat pt iarna, si completez la ceilalti care au nevoie……..la verticali, la sfarsitul sezonului se intampla sa nu isi traga hrana in corp, motiv pentru care, am nevoie de ambele tipuri……sunt interesat sa folosesc si tipul multietajat, dar astept sa depasesc 100 de familii, sa ma pot apropia de titlul de apicultor profesionist…..mi-ar placea sa folosesc modelul canadian….dan margarit…
    mai astept 1 an……

Leave a Comment


SEO Powered By SEOPressor

Downloadeaza Ghidul "Fonduri Europene in Apicultura"!!!

Inchide

Introdu numele si adresa de email si iti trimit un mail cu Ghidul "Fonduri Europene in Apicultura" GRATUIT

  • Ce acte iti sunt necesare?
  • Formulare necesare?
  • Tipuri de finantare
  • Afla cati bani poti accesa
  • Cati stupi iti trebuiesc

Downloadeaza Ghidul "Fonduri Europene in Apicultura"!!!

Inchide

Introdu numele si adresa de email si iti trimit un mail cu Ghidul "Fonduri Europene in Apicultura" GRATUIT

  • Ce acte iti sunt necesare?
  • Formulare necesare?
  • Tipuri de finantare
  • Afla cati bani poti accesa
  • Cati stupi iti trebuiesc